ARSU CRISTIAN
| Hot: |  |  | | | |
Vine ziua cea mare. Îţi speli masina, te mai uiţi o dată în casă pentru a te asigura ca toate sunt în regulă şi gata să îl primească pe micuţul care stă sa vină acasă de la maternitate.
Drumul la spital e ca un vis. Te întrebi dacă măcar cineva ştie ca în momentul acela treci prin clipele unice de a-l aduce acasa pe copilaş. Zâmbeşti şi nu îţi vine să claxonezi. În schimb parcă nici nu ai chef să îi laşi pe ceilalţi să treacă în faţa ta. Doar eşti în drumul spre maternitate.
Nici atunci când ai dat examenul pentru şcoala de şoferi nu eşti aşa de stresat la volan ca atunci când vii de la maternitate cu proaspăta mămică şi cu primul născut.
Ajuns acasă te uiţi la sufleţelul care respiră în coşuleţ şi te minunezi că îţi e dat să trăieşti ceva atât de minunat. Îl priveşti şi parcă nu te mai saturi.
Juniorul vine fără manual de utilizare. Fiecare copilaş este diferit. Citeşti în toate cărţile din lume idei generale despre cum are trebui să fie sau ce ar trebui să facă, dar al tău e unic şi trebuie tratat ca atare.
Te uiţi la el în coşulet, te miri de cât e de micuţ şi te întrebi dacă ai fost şi tu vreodată aşa de pipernicit, mai mic decât braţul tău. Ţi se pare că e cel mai frumos, şi că îţi seamănă ţie. Cică nou născuţii seamănă cu taţii lor pentru că mai demult, neexistand teste de paternitate, tatăl trebuia să îl accepte pe micuţ pentru simplu fapt că el seamănă cu el.
Nu îţi dai seama ce se întâmplă. Te duci să îl iei de la maternitate, îl pui în coşul lui şi îl admiri, încerci să îl schimbi pentru prima oară sau să îi faci prima băiţă după ce îi cade buricul. Ceea ce nu îţi dai seama este faptul ca viaţa ta s-a schimbat, tu te-ai schimbat, ai lăsat ceva în urmă, dar viitorul care te aşteaptă este extraordinar şi merită tot efortul. Eşti tătic!
