Cum am iesit din rahat

Multi iti vor spune cat de minunat e ca, in sfarsit, a renuntat copilul la pampers si ca tu ai scapat de cumparatul bilete la loto dupa ce ai infipt mana in ditai norocul, chior fiind, la cinci dimineata, de aerisitul la minus multe grade, de opritul masinii in toate benzinariile pentru alimentarea copilului cu scutec nou si uscat.
Ai clara in minte – ca la o decorporalizare- imaginea cu tine in pijama, cu ochii semi-deschisi (sau pe jumatate inchisi, ca sa fim sinceri intru totul), cu mana oarecum tramurand cand impacheteaza cadoul din zorii zilei, cu degetele bagate macar pana la prima falanga in treaba imputita. Cu tine oarecum treaz la chiuveta si apoi treaz de-adevaratelea in fata geamului deschis. La minus 15 grade in februarie. Cu tine in fata primei cafele care are ca scop incalzirea mainilor.
Asadar vei fi, poate, tentat sa crezi ca oamenii au dreptate si ca este o binecuvantare ca ati scapat, tu si copilul, poate si sotul, de cosmarul numit scutec.
DAR…imagineaza-ti asta:
La unu, la 3 si eventual la 5 dimineata – puterea obisnuintei- copilul vrea la pipi. Pana se obisnuieste cu olita de multe ori va face pe alaturi sau o va darama din greseala. De mai putine ori, daca stai cu ochiul pe el, o sa-l scapi sa se joace cu plastilina maro gresit mirositoare. Dupa ce se va fi invatat singur la olita vei intra in baie si te vei izbi ca de un zid de curcubeul aromelor! Caci copilul intai va face la olita si abia dupa vreun an va marturisi fapta si prin vorbe.
Hei, tati, erai cumva nervos ca trebuie sa opresti in fiecare benzinarie pentru un pampers nou? Sa vezi acum manevre si opriri de urgenta in refugii pentru ca apoi sa te lovesti de refuzul copilului de a face pipi in natura. Prin natura inteleg olita pusa pe-un petic de iarba.
Peste toate astea instrumentul numit olita e de departe cea mai neigienica treaba bebeluseasca. Nu era mai simplu si mai natural cand spalai poponeata bucalata si nu prostia asta de plastic?

Acum, stiind toate astea, le trantesc cate una despre mama tuturor acelora care au inventat olitele colorate, cantatoare, in diverse forme si de diverse marimi. Sa le fie de bine cam cat mi-a fost mie de draga olita cu pooh, cu lumpi si cu floricele. Viu colorate!

De trei zile incoace Sofia merge, in sfarsit, cu scarita la WC:-)
Asta lucru destept, igienic si la locul lui: